CCR va dezbate, marti, doua dintre sesizarile facute de presedintele Klaus Iohannis. Una se refera la proiectul adoptat de Senat al deputatului PSD Catalin Radulescu care prevede ca starea de incompatibilitate si conflictul de interese sa fie prescrise dupa trei ani de la data savarsirii lor, iar cealalta la Legea privind semnalizarea prin panouri a masinilor de politie cu radar.
Dezbaterea asupra sesizarii la proiectul lui Radulescu a fost amanata in mai multe randuri de catre judecatorii Curtii. Pe 2 august, presedintele Klaus Iohannis a sesizat Curtea Constitutionala in legatura proiectul adoptat de Parlament. Seful statului argumenteaza ca "in cuprinsul aceluiasi act normativ se regasesc doua dispozitii contradictorii cu privire la momentul pana la care Agentia Nationala de Integritate poate evalua diferentele semnificative de avere, existenta unor conflicte de interese sau a unor stari de incompatibilitate".
De asemenea, presedintele Romaniei face referire in legea crirticata si la un nou alineat introdus la articolul 25 care face imposibila sanctionarea de catre ANI pentru nerespectarea regimului juridic al incompatibilitatilor si al conflictelor de interese. Presedintele mai spune ca prevederile acestui alineat contravin principiului statului de drept stipulat in Constitutie, si este afectata direct activitatea Agentiei Nationale de Integritate de prevenire si sanctionare a averilor nejustificate, a incompatibilitatior si conflictelor de interese.
"Totodata, norma nou introdusa prevede ca 'faptele (...) se prescriu in termen de 3 ani de la data savarsirii lor'. Aceasta solutie legislativa este lipsita de claritate si precizie, intrucat conduce la concluzia ca faptele se prescriu, cand, in realitate, norma ar trebui sa expliciteze ca este vizata prescriptia raspunderii", completeaza Iohannis in textul sesizarii.
Pe 10 iulie, Senatul a adoptat, decizional, initiativa legislativa a deputatului PSD Catalin Radulescu, cu 72 de voturi "pentru" si 13 "impotriva".
Soferii, anuntati unde sunt radare
A doua sesizare a lui Iohannis care se afla marti pe masa CCR este cea referitoare la Legea privind semnalizarea prin panouri a masinilor de politie.
Seful statului considera, printre altele, ca prevederile nu au rolul de a duce la imbunatatirea sigurantei rutiere.
Dezbaterea asupra acestei obiectii a fost de asemenea amanata de mai multe ori de catre judecatorii Curtii Constitutionale. Sesizarea a fost depusa de Iohannis pe 27 iulie.
"Referitor la prevederea potrivit careia 'dispozitivele destinate masurarii vitezei se instaleaza exclusiv pe autovehicule care prezinta inscrisurile si insemnele distinctive ale politiei rutiere si care sunt pozitionate vizibil. Dispozitivele mobile, de tip pistol, destinate masurarii vitezei se utilizeaza la o distanta maxima de 10 metri de autovehiculele care prezinta inscrisurile si insemnele distinctive ale politiei rutiere.
Se interzice utilizarea dispozitivelor de masurare a vitezei din autovehicule care nu prezinta inscrisurile si insemnele distinctive, de catre politisti care nu poarta uniforme, cu inscrisuri si insemne distinctive'. De asemenea, alin. (6) din acelasi articol al legii criticate dispune obligativitatea presemnalizarii dispozitivelor radar utilizate in mod stationar, prin panouri de atentionare, instalate pe sensul de mers la o distanta de 500 - 1000 m in localitate, respectiv de 2.000 - 4.000 m in afara localitatilor", arata Klaus Iohannis in sesizare, sustinand ca prevederile sunt neclare.
Astfel, transmite presedintele, din formulare nu se intelege clar daca pozitionarea vizibila se refera la autovehicule, la inscrisurile sau la insemnele distinctive ale politiei rutiere.
In plus, considera Klaus Iohahnis, aceasta solutie legislativa se indeparteaza de la scopul instituirii normei, respectiv acela de a conduce la imbunatatirea sigurantei rutiere.
Pe 5 iulie, proiectul deputatului PNL, Florin Roman, potrivit caruia prezenta masinilor de politie cu radar va trebui presemnalizata prin panouri cu 500 - 2.000 de metri inainte, a fost adoptat de catre Camera Deputatilor, in calitate de for decizional. Panourile care va atentiona existenta masinilor cu radare vor trebui montate de administratorii drumurilor, la cererea politistului.
Alte schimbari arata ca masinile de politie trebuie sa aiba la vedere inscriptionate pe masini semnele Politiei Rutiere, dar si ca dispozitivele radar de tip pistol nu vor mai putea fi folosite la mai mult de zece metri de masina de politie.
Grupul Politistilor Rutieri i-a transmis o scrisoare deschisa presedintelui, prin care i-au solicitat sa nu promulge modificarile Codului Rutier care fac referire la semnalizarea radarelor si spun ca, daca aceasta lege va fi adoptata, vor muri peste 2.000 de persoane in 2019.
sursa: www.mediafax.ro
articol aparut la: www.ziare.com
Birou Avocatura - Avocat Moniana Iordachescu