Cei cinci judecatori care candideaza pentru functia de presedinte al Inaltei Curti de Casatie si Justitie propun unificarea practicii judiciare a instantei supreme, stabilirea unui dialog cu puterile statului si construirea unui nou sediu, potrivit planurilor manageriale postate pe site-ul CSM.

Astfel, Gabriela Barsan, presedinte al Sectiei de Contencios Administrativ a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, propune ca, pe viitor, sa fie constituite grupuri de magistrati din cadrul fiecarei sectii care sa identifice cazurile de practica neunitara si care sa solicite la curtile de apel din tara exemple si situatii de practica neunitara si sa identifice modul in care le poate unifica.

In ceea ce priveste activitatea Sectiilor Unite, Barsan propune ca modul in care sunt constituite completele care judeca recursurile in interesul legii sa fie modificat, iar decizia luata sa se bazeze pe un punct de vedere emis de sectia de specialitate, in functie de obiectul recursului.

Totodata, Barsan isi propune sa faca demersurile necesare pentru a modifica Legea 303/2004, privind statutul magistratilor, dar si a legii de salarizare unitara a personalului bugetar, astfel incat functia de judecator sa fie expres mentionata ca fiind de demnitate publica.

De asemenea, candidata la presedintia Inaltei Curti vrea si o mai buna colaborare cu puterile legislativa si executiva, dar si efectuarea de demersuri necesare pentru gasirea imediata a unui nou sediu, care sa corespunda nevoilor personalului ICCJ.

Judecatorul Elena Carcei isi propune, in limitele legii, stabilirea unui dialog cu puterile legislativa si executiva "in concretizarea si realizarea unui echilibru intre puterile statului de natura sa preintampine conflictele de natura constitutionala", o colaborare permanenta cu celelalte instante pentru preintampinarea cazurilor de practica neunitara, mentinerea legaturilor cu instantele europene si cu alte organisme de pe langa Consiliul Europei.

De asemenea, considera Carcei, "toate recursurile promovate in materie civila impotriva deciziilor irevocabile pronuntate de sectia civila, comerciala, contencios administrativ, si care incarca nejustificat sedinta, urmeaza sa fie restituite partilor administrativ, cu motivarea inexistentei in ordinea juridica interna a unei instante competente sa le examineze". Carcei argumenteaza ca, oricum, toate aceste cereri sunt respinse ca inadmisibile cand, potrivit legii, ele nu ar trebui sa fie inregistrate in evidenta completului de 9 judecatori.

Carcei mai arata ca trebuie asigurat un "sediu adecvat" pentru Inalta Curte.

Judecatorul Danut Cornoiu, candidat pentru a doua oara la presedintia Inaltei Curti de Casatie si Justitie, isi doreste sa imbunatateasca imaginea ICCJ, pentru a fi privita ca o institutie de elita, cu vizibilitate la nivel national si international, potrivit planului de management publicat de CSM.

In ceea ce priveste modul in care acest obiectiv poate fi atins, planul de management al judecatorului Cornoiu cuprinde masuri ce prevad descentralizarea activitatii in instanta si motivarea diferentiata a personalului, in functie de performante, dar si cresterea gradului de profesionalism al judecatorilor si personalului auxiliar, prin invatare continua. De asemenea, Cornoiu isi doreste sa promoveze standarde de calitate si de timp pentru a determina gradul de proctivitate a muncii.

Sectia pentru judecatori a CSM a decis, in luna octombrie 2009, cu majoritate de voturi, ca judecatorul Danut Cornoiu nu indeplineste conditiile legale pentru a candida la presedintia Inaltei Curti de Casatie si Justitie, admitand, astfel, o cerere, facuta inainte de audierea candidatilor, de Directia Resurse Umane. Potrivit Directiei, Cornoiu nu a putut candida pentru ca a fost sanctionat disciplinar.

Judecatorul Danut Cornoiu este cel care a fost exclus din magistratura din cauza procesului in care Ana Maria Petrini a pierdut in instanta casa in care locuiau parintii Monicai Macovei, insa decizia CSM a fost schimbata de instanta suprema, unde acesta lucreaza. Inalta Curte a modificat, in 2006, decizia Consiliului Superior al Magistraturii, inlocuind sanctiunea de excludere din magistratura cu diminuarea indemnizatiei de incadrare lunara bruta cu 15% pentru o perioada de trei luni.

Un alt candidat la sefia ICCJ, judecatorul Doina Stanciu sustine, in proiectul managerial pentru sefia instantei supreme, ca va depune eforturi pentru a initia un proiect de lege privind organizarea si functionarea instantei supreme, dar si ca va incerca sa ii degreveze pe judecatorii ICCJ de sarcinile fara caracter judiciar si sa diminueze volumul de munca al acestora.

Pe plan international, magistratul Stanciu arata ca va incerca, in calitate de presedinte al Inaltei Curti, sa intensifice schimbul de experienta cu instantele supreme din celelalte state membre ale Uniunii Europene, prin organizarea de mese rotunde.

Judecatoarea Aida Popa, candidat la sefia Inaltei Curti, arata in planul managerial publicat luni pe site-ul CSM ca pe viitor isi doreste ca reprezentantii ICCJ sa aiba intalniri regulate cu membrii ai ONG-urilor, pentru a imbunatatii imaginea societatii civile asupra justitiei.

Printre celelalte masuri care apar in planul de management promovat de Aida Popa se numara si unificarea practicii judiciare a instantei supreme, dinamizarea relatiilor ICCJ cu mass-media, dar si organizarea de intalniri cu magistrati din strainatate, pentru schimburi de practica judiciara.

Sectia pentru judecatori a Consiliului Superior al Magistraturii va discuta, joi, candidaturile pentru sefia Inaltei Curti de Casatie si Justitie, depuse de judecatorii Gabriela Barsan, Elena Carcei, Danut Cornoiu, Rodica Popa si Livia Stanciu, potrivit ordinii de zi publicate pe site-ul CSM.

Acesta este al doilea concurs organizat pentru sefia ICCJ, dupa ce Lidia Barbulescu, presedintele interimar, nu a fost numita de seful statului dupa castigarea concursului.

sursa: www.newsin.ro

articol aparut la: www.ziare.com

Birou Avocatura - Avocat Moniana Iordachescu