Proiectul de Lege a Educatiei, pe care Guvernul si-a angajat raspunderea in Parlament, are o serie de prevederi care schimba radical, printre altele, organizarea scolilor si universitatilor, structura anilor scolari, responsabilitatea profesorilor, elevilor sau parintilor sau afilierea politica a dascalilor.

Unele dintre prevederi sunt parte a celor peste 1.200 de amendamente depuse de parlamentari, dar cea mai controversata prevedere este cea introdusa de Guvern, referitoare la studierea istoriei si geografiei in limba maghiara. Sindicatele si Opozitia au anuntat ca se opun, acuzand faptul ca asumarea raspunderii e neconstitutionala si "amaneteaza viitorul Romaniei".

Schimbari in conducerile scolilor si universitatilor

Unul dintre cele mai importante amendamente acceptate de Guvern este cel prin care directorii de scoli nu vor mai putea sa ocupe demnitati publice, printre acestea numarandu-se functii de conducere in partidele politice.

"Apartenenta la un partid politic este un drept constitutional al fiecaruia, insa dorim sa ne asiguram ca scolile si universitatile noastre nu sunt conduse si nu exista o mana lunga a politicului in ele", a spus ministrul Educatiei, Daniel Funeriu.

Schimbari vor exista si la nivelul conducerilor universitatilor. Guvernul a decis ca rectorii universitatilor sa fie desemnati fie prin vot direct si secret exprimat de catre cadrele didactice si cercetatorii titulari din institutie, fie de catre o comisie stabilita de Senatul universitatii si din care vor face parte, in proportii egale, atat membrii interni ai universitatii, inclusiv studenti, cat si membri externi.

Procedura de desemnare a rectorului va fi stabilita de catre universitate, prin referendum.

Un alt amendament acceptat de Guvern este ca sotii si rudele de pana la gradul 3 sa nu poata ocupa simultan functii de conducere in universitati, pentru a elimina nepotismul.

Desi proiectul de lege cere incetarea mandatelor de conducere atunci cand se ajunge la varsta de pensionare, cei care sunt in functie in acest moment sunt scutiti de aceste prevederi.

Licee de trei ani, scoli mai putine, raspunderi mai mari

Clasa a noua nu va mai fi clasa de liceu, ci va fi trecuta la gimnaziu, pentru a mari numarul de ani pe care il studiaza copiii din Romania, dat fiind ca majoritatea abandonurilor scolare are loc dupa terminarea clasei a opta.

De asemenea, legea va reduce numarul liceelor si universitatilor, multe urmand a fi comasate. "Crestem mult oportunitatea educationala a copiilor daca reusim sa-i transportam la distante rezonabile, in conditii foarte bune, intr-o scoala care este bine dotata", a afirmat ministrul Educatiei, Daniel Funeriu.

Parintii elevilor vor avea si ei raspunderi, putand fi amendati cu sume de pana la o mie de lei pentru absentele copiilor.

O prevedere interesanta e aceea prin care absolventii de facultate vor putea sa devina profesori doar daca fac masterat plus un stagiu suplimentar de pregatire de un an.

Controverse politice si sindicale

Opozitia acuza faptul ca Guvernul nu are voie sa-si asume raspunderea pe Legea Educatiei, din cauza faptului ca acelasi act normativ a fost declarat neconstitutional anul trecut. Sesizarea facuta de presedintele Senatului la Curtea Constitutionala nu a fost insa solutionata pana la ora angajarii raspunderii.

Referitor la prevederile legii, cea mai controversata parte e cea prin care elevii din zonele cu populatie majoritar maghiara vor studia si istoria si geografia in limba maghiara. Pe langa asta, sindicatele si parlamentarii PNL si PSD nu sunt de acord cu trecerea clasei a IX-a de la invatamantul liceal la invatamantul gimnazial, procedura de titularizare pe post, nu pe intregul sistem, si faptul ca in componenta consiliilor de administratie ale scolilor dascalii vor fi minoritari.

Autor: Lucian Lumezeanu 

sursa: www.ziare.com

Birou Avocatura - Avocat Moniana Iordachescu