Bugetul pe 2012 ridica mari semne de intrebare, cum ar fi cresterea cheltuielilor cu bunuri si servicii, o tinta a exportului prea optimista, marirea pensiilor speciale sau diminuarea sumelor alocate pentru agricultura si invatamant, sunt de parere analistii.
Anul viitor, bugetul prevede venituri de 95,66 de miliarde de lei, mai mari cu 13,5% fata de cele din 2011 si cheltuieli de 112,82 de miliarde de lei, deficitul fiind de 17,16 miliarde de lei.
De asemenea, prevede o crestere de 17% a pensiilor speciale, ce vizeaza Ministerul Apararii, Ministerul de Interne si Serviciul Roman de Informatii, "lucru imoral, ce contravine promisiunilor Guvernului, de a reduce aceste pensii", considera analistii.
"Aceasta decizie duce in derizoriu toate dezbaterile despre 'pensiile nesimtite' si angajamentul luat de Guvern ca le va desfiinta. Pe aceasta zona se proiecteaza o crestere mai mare decat pentru pensiile publice, lucru inacceptabil", a declarat pentru, Ziare.com, Stefan Viorel, fost presedinte al Comisiei de buget-finante din Camera Deputatilor.
"M-a surprins foarte tare cresterea pensiilor speciale si sper ca autoritatile sa aiba o explicatie buna, pentru ca Guvernul promitea o reducere a acestora, nu o marire. Asa ca sunt nelamurit si astept sa fiu lamurit atat eu, cat si populatia", a spus si analistul Constantin Rudnitchi pentru Ziare.com.
Realizarea unor venituri de 46,5 miliarde de euro in anul 2012 le ridica un mare semn de intrebare analistilor.
"Desi toti responsabilii in proiectarea bugetului vorbesc despre principiul prudentei, eu apreciez ca faptul ca bugetul s-a construit pe o crestere economica de 2%, in conditiile in care previziunile incep cu 1,8%, reprezinta deja o premiza care se abate de la acest principiu. Scenariul nu este nici pe departe prudent. Ca sa fie astfel, trebuiau sa inceapa de la procentul minim. Astfel, nu se pune sub semnul intrebarii realizarea cheltuielilor, ci realizarea veniturilor. Daca se va intampla ce zicea Jeffrey Franks, ca Romania va inregistra o crestere economica de doar 1%, se pune un mare semn de intrebare privind realizarea veniturilor", a afirmat Stefan Viorel.
Si Rudnitchi considera ca aceasta prognoza este una foarte optimista si greu de atins, in conditiile unei cresteri economice de 2% din PIB.
In raportul Ministerului Finantelor privind proiectul Legii bugetului de stat pentru anul 2012 se prognozeaza o crestere economica situata intre 1,8% si 2,3% din Produsul Intern Brut (PIB), motoarele acestui avans fiind cresterea consumului si a exporturilor, pentru care s-a propus un avans de 10% fata de 2011.
Seful misiunii Fondului Monetar International (FMI) in Romania, Jeffrey Franks, a corectat previziunea de crestere economica a tarii noastre la 2%, pe baza crizei economice care inca afecteaza puternic Europa. El considera ca avansul exporturilor va fi direct influentat de criza economica din Uniunea Europeana (UE).
"Acest obiectiv de crestere cu 10% a exporturilor e conditionat de evolutia din spatiul european. Daca economiile europene vor absorbi marfuri romanesti, probabil ca se va atinge acest obiectiv, insa cum toate previziunile indica un declin in zona tarilor dezvoltate, nu se stie sigur daca aceasta tinta va fi atinsa", considera Stefan Viorel.
In anul 2011, exportul a fost sustinut, in mare parte, de doua produse, masinile Dacia si telefoanele de la Nokia. "Insa cum fabrica de la Jucu se inchide, trebuie sa punem ceva in loc ca sa atingem acest obiectiv", a mai adugat acesta.
Constantin Rudnitchi considera ca aceasta tinta este una realizabila, chiar daca uzina din Cluj nu va mai exporta telefoane.
"In privinta exporturilor, trebuie sa fim foarte atenti cu ceea ce se intampla in Europa, pentru ca putem fi afectati si noi de criza. Chiar daca Nokia s-a inchis, ea reprezenta 0,5% din exporturi, ceea ce nu este foarte grav, iar avand in vedere nivelul cresterii exporturilor din ultimii ani, cred ca aceasta tinta s-ar atinge. Insa in Europa lucrurile nu par deloc sa se fii lamurit, criza nu a trecut, iar daca Europa va trece printr-o recesiune, atunci acest nivel nu se va atinge", a spus Rudnitchi.
Ar trebui redus bugetul pe zona de bunuri si servicii?
In viziunea analistilor, bugetul pe 2012 ar trebui realizat luand in considerare o prudenta adevarata. Ei considera ca venituri s-ar putea obtine din taieri in domeniul cheltuilelior cu bunurile, serviciile si cu personalul, din absorbtia adecvata a fondurilor europene si investitii mai eficiente.
"Ar trebui sa se taie din zona de bunuri si servicii, Guvernul evita sa ajusteze aceste cheltuieli si toate masurile de austeritate se concentreaza pe salariile bugetare si impozite. Momentan, aici este o posibilitate de risipire a banilor publici, iar daca s-ar face ordine, probabil ar deranja clientela politica", a mentionat Stefan Viorel.
Investitiile reprezinta un domeniu care ar aduce mai multi bani la buget, considera Rudnitchi, insa aceastea ar trebui facute intr-un mod eficient. "Ar fi bine sa ramana neatinse cheltuielile pentru investitii, care ar trebui insa bine directionate. Nu este suficient sa faci cheltuieli, depinde si cum le faci. S-ar putea obtine un castig foarte mare daca aceastea s-ar eficientiza", a afirmat acesta.
Investitiile in infrastructura reprezinta o modalitate buna de campanie electorala, pentru ca Ministerul Dezvoltarii Regionale a legat administratiile locale de banii acestui minister. "Astfel, toti primarii vor sta la coada cu mana intinsa sa li se dea banii necesari. Se incearca astfel sa se utilizeze o pusculita electorala prin intermediul acestui program", este de parere Stefan Viorel.
El mai considera ca un buget potrivit pentru 2012 ar fi trebui facut printr-o modalitate corecta de finantare a administratiei locale. "Guvernul mai taie din suma consistenta din veniturile proprii ale administratiei publice locale, amputandu-le cu aproximativ 2 miliarde de lei, suma pe care vor sa le distribuie de la centru pentru bunuri si servicii aferente invatamantului. Se incearca o controlare de maniera politica si o centralizare a resurselor pentru educatie", a concluzionat acesta.
Taierea din venituri pentru Ministerul Agriculturii este o alta decizie controversata. "Ne-am bucurat cand Comisia Europeana a redus co-finantarea nationala pentru proiectele europene de la 15% la 5%, crezand ca, astfel, in limitele aceleiasi sume acordate de la buget, sa se absoarbe de trei ori mai multi bani", a opinat Stefan Viorel.
"Insa Guvernul amputeaza suma aferenta reducerii de co-finatare la aproape de 1 miliard de lei, ceea ce e incorect, insemnand ca sansa cresterii absorbtiei fondurilor europene este anulata. Aceasta era una din putinele sanse ca sa avem o crestere economica pe un domeniu, iar Guvernul o anuleaza. Nu poti sa faci o crestere a absorbtiei de fonduri europene daca nu ai o sursa de co-finantare", a adaugat acesta.
"Cred ca absorbtia fondurilor europene va aduce un venit mai mare fata de 2011, datorita inertiei mari a acestui proces, care, probabil ca in 2012 urmeaza sa aduca efectiv bani. Insa mi-e teama ca acestia nu vor fi suficienti", a mentionat Rudnitchi.
Acesta considera ca bugetul pe 2012 ar fi trebuit realizat luand in calcul obtinerea de economii in ceea ce priveste cheltuielile publice, cu bunuri si servicii, de personal, precum si transferurile sociale. El este de parere ca s-ar putea obtine un castig foarte mare, daca s-ar eficientiza investitiile. Venituri s-ar mai putea obtine printr-o colectare mai buna a taxelor si impozitelor, prin eliminarea unor ferestre de evaziune fiscala si prin largirea bazei de impozitare pentru unele venituri din agricultura si proprietate.
Autor: Constantin Pescaru
sursa: www.ziare.com
Birou Avocatura - Avocat Moniana Iordachescu