Din 2010, Guvernul respinge in mod consecvent proiectul de lege privind insolventa persoanelor fizice, lege care ar permite stingerea datoriilor romanilor supraindatorati.

 O astfel de lege este, in primul rand, nu tocmai pe placul bancilor de pe piata locala, a caror pozitie dominanta in plan decizional va continua sa impiedice introducerea legii falimentului personal in Romania, considera specialistii.

In prezent, cele doua proiecte legislative, unul initiat de 13 senatori PDL, iar cealalt apartinand deputatului PNL Eugen Nicolaescu, se afla la Camera Deputatilor, forul decizional, dupa ce, in 2010, Senatul s-a exprimat in favoarea proiectelor, cu o majoritate confortabila. Insa, dupa cum arata chiar un mesaj al Executivului roman adresat conducerii Fondului Monetar International, Guvernul Boc s-a supus presiunilor FMI "de a sustine stabilitatea financiara prin retinerea de la promovarea de initiative legislative, precum actualul proiect al legii insolvabilitatii personale, ce ar submina disciplina in materie de creditare".

 Guvernele urmatoare au adoptat aceeasi abordare precauta.

 Atitudinea Fondului Monetar International este dificil de inteles in contextul in care institutia a recomandat si sustinut aceeasi lege in tari confruntate, de asemenea, cu dificultati economice serioase, precum Ungaria si Grecia.

 In plus, legea falimentului personal se aplica in aproape toate statele europene civilizate, sustine avocatul Ionut Mateescu.

 "Exista o singura imprejurare care motiveaza o astfel de situatie: lobby-ul extrem de puternic asupra clasei politice exercitat de grupurile de interese bancare", a spus avocatul pentru Ziare.com.

 Potrivit acestuia, falimentul inseamna, in primul rand, o protectie a debitorului ajuns in incetare de plati, care determina, in final, stingerea datoriilor persoanelor care ajung in incetare de plati si care nu au alte bunuri. La finalul acestei proceduri, se sting toate datoriile care apasa patrimoniul, iar persoanele care beneficiaza de aceasta procedura o pot lua de capat.

 "In toate tarile civilizate exista legea falimentului personal. La noi se doreste ca bancile sa aiba pe viata posibilitatea de a-si urmari debitorul. Eu consider corect ca, daca o banca nu acorda un credit unei persoane capabile sa-l restituie, inseamna ca cel putin in parte este responsabila pentru imposibilitatea de plata. Banca are juristi, are economisti, toti specialistii ce-i permit sa previzioneze starea de solvabilitate a clientului", a adaugat Mateescu.

 In acest context, avocatul nu crede ca legea falimentului personal va fi introdusa curand in tara noastra.

 "Bancile din Romania sunt foarte puternice, astfel incat nu vad nici in viitor adoptarea unui asemenea act normativ", a spus el.

 De asemenea, exista si situatia persoanelor fizice care au ajuns sa aiba datorii foarte mari la Fisc, asa cum este cazul celor care au creante fiscale sub forma tranzactiilor imobiliare.

"Multa vreme s-au facut tranzatii imobiliare pe persoana fizica. Din 2009, ANAF a inceput sa ceara persoanelor fizice TVA, aceste persoane si pe fondul crizei si ca urmare a faptului ca nu au previzionat ca vor avea de plata aceasta suma cu titlu retroactiv, astazi ajung sa datoreze sume foarte mari de bani. Daca s-ar merge pe ideea falimentului personal, aceste datorii s-ar stinge", a precizat avocatul.

Consecintele falimentului personal

 Stingerea datoriilor, sub protectia legii falimentului personal, este, insa, insotita de restrictii si o serie de decaderi, fiind recomandata doar ca solutie de ultim resort.

 Procedura consta in numirea unui lichidator care va verifica starea de solvabilitate a persoanei, daca aceasta are bunuri care pot fi valorificate sau alte bunuri care pot fi proprite. In momentul in care se stabileste ca nu are niciun fel de bunuri, procedura se incheie, a explicat Ionut Mateescu.

 Persoana care a fost in faliment nu mai are dreptul sa incheie contracte peste o anumita valoare pentru o perioada limitata de timp, dupa care beneficiaza de toate drepturile conferite de capacitatea civila.

 De asemenea, in cazul in care debitorul acopera cel putin 75% din datorie este inchisa anticipat procedura de insolventa si sunt sterse consecintelor juridice ale insolventei, aceasta fiind una dintre cele mai controversate masuri din punctul de vedere al mediului bancar, care sustine ca ar fi stimulata, astfel, tendinta clientilor de a se sustrage platii in intregime a datoriei.

Autor: Camelia Sisea

sursa: www.ziare.com

Birou Avocatura - Avocat Moniana Iordachescu