Legea energiei electrice si a gazelor naturale, adoptata, joi, in Parlament, deschide calea catre o piata concurentiala, in care contractele inechitabile ale furnizorilor, care le-au adus acestora renumele de "baieti destepti", nu vor mai exista, sustin oficialii implicati in elaborarea proiectului legislativ.
"Pot sa va asigur ca, pana la sfarsitul acestui an, va exista o piata concurentiala, nu vor mai exista contracte bilaterale cu 'baieti destepti'. Pot sa va garantez acest lucru", a spus ministrul economiei, Daniel Chitoiu, prezent la dezbaterile legislative.
"Niciun contract nu se mai poate desfasura in spatele usilor inchise", a intarit Iulian Iancu, presedintele Comisiei de Industrii si Servicii a Camerei Deputatilor.
In ceea ce priveste contractele deja existente, situatia este mai putin clara, ministrul Economiei nefurnizand detalii legate de negocieri. "Rezultatul il veti vedea in perioada urmatoare", a spus el.
Conform articolului 23 din proiectul legii votat de Comisie, "Tranzactiile cu energie electrica se desfasoara pe piata concurentiala, in mod transparent, public, centralizat si nediscriminatoriu".
Ionut Purica, expert in energie, sustine ca noile prevederi ale legii pot conduce la cresterea transparentei in sistem, adaugand, insa, ca participantii ar putea fi capabili sa gaseasca modalitati de evitare.
"Furnizorilor li se cere sa se informeze cu privire la cantitatile de energie, in ce conditii se fac tranzactiile, iar aceasta poate fi o cerinta care sa conduca la o mai mare transparenta in sistem. Desigur, baietii destepti sunt destepti tocmai pentru ca prefera sa evite sa fie transparenti. Pana la un punct, legea acopera problema, mai departe, sportul preferat al romanilor este sa gaseasca moduri de a ocoli legile", a spus Ionut Purica pentru Ziare.com.
Pe de alta parte, legea nu atinge tocmai punctele esentiale pentru eliminarea problemei, excluzand referiri legate de reponsabilitati, sustine expertul in energie Jean Constantinescu, director al firmei de consultanta ROENP.
"Ori cu stiinta, ori fara stiinta, exact in punctele principale nu se lucreaza: problema responsabilitatilor lipseste: responsabilitati privind siguranta alimentarii cu energie, unde ar trebui sa fie ministerul, functionarea sistemului electro-energetic national, aici poate fi Transelectrica, si privind integritatea pietei energiei, care vizeaza 'baietii destepti'. Nefiind responsabilitati, este clar ca nimeni nu va fi tras de maneca", a precizat Jean Constantinescu pentru Ziare.com.
Fond de solidaritate din taxarea "profiturilor neasteptate"
De asemenea, legea are un accentuat caracter social, introducand crearea unui fond de solidaritate destinat spirjinirii cosumatorilor afectati de consecintele liberalizarii preturilor.
"Guvernul, cu avizul Consiliului Concurentei, poate decide constituirea unui fond de solidaritate pentru sustinerea financiara a consumatorului vulnerabil, constituit din contributia si/impozitarea suplimentara a profiturilor neasteptate ale producatorilor si furnizorilor de energie electrica si gaze naturale, realizate ca urmare a unor situatii favorabile ale pietei si/sau tranzactii conjuncturale. Modul de constituire si utilizare a fondului se stabileste prin hotarare a Guvernului", se precizeaza in articolul 200 din proiectul Legii.
"Fondul de solidaritate este o chestiune normala: sa nu pui o taxa care se duce in buget, iar, din buget, banii pot ajunge sau nu la consumator", este de parere Ionut Purica.
Ce inseamna "profituri neasteptate"? "Daca intr-un an este inundatie mare, ceea ce inseamna hidraulicitate buna si Hidroelectrica produce energie din hidro mult mai mult decat in anii anteriori, inseamna ca ea are un profit neasteptat", a explicat Purica.
Masura de taxarea a "celui mai bun" incalca principiile economiei de piata, sustine Jean Constantinescu.
"Intr-o economie de piata nu poti sa il penalizezi pe cel care este mai bun. Ideea unui fond de solidaritate nu este rea, dar toti furnizorii ar trebui sa participe cu aceeasi cota. Unii isi asuma riscuri mari. Cu cat riscul este mai mare, cu atat si profitul este mai mare, acesta este principiul de baza al economiei de piata", a afirmat Constantinescu.
Potrivit acestuia, legea ar trebui sa includa masuri pentru cresterea competitiei in piata, astfel nu ar mai exista notiunea de profituri neasteptate.
Insa, desi este nedreapta cu acesti furnizori, legea ii favorizeaza pe consumatorii finali si, implicit, economia nationala. "Din acest punct de vedere poate este mai nedreapta cu acei furnizori, baieti destepti, si mai putin nedreapta cu utilizatorii finali, care trebuie sa beneficieze de energie ieftina, astfel incat economia nationala sa beneficieze de aceasta energie", a adaugat Purica.
Statutul ANRE, stabilit prin lege
Jean Constantinescu a atras atentia asupra unui alt aspect controversat al legii, respectiv statutul ANRE, neclaritatile legate de acesta fiind unul dintre motivele pentru care legea energiei a fost mult timp blocata.
Articolul initial prevedea ca "organizarea, functionarea, competentele si atributiile ANRE sunt stabilite prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.33/2007 privind modificarea si completarea Legii energiei electrice nr.13/2007 si Legii gazelor nr.351/2004, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.337, din 18 mai 2007, cu modificarile si completarile ulterioare." Comisia pentru Industrii si Servicii a simplificat astfel: "Organizarea, functionarea, competentele si atributiile ANRE sunt stabilite prin lege."
"Acesta este un lucru foarte rau, ANRE, reglementatorul, este o institutie foarte speciala, trebuie sa existe prevederi speciale, nu conform legii, ci conform legii speciale. Acum pot face orice, inclusiv lucrurile cerute de Comisia Europena, oricum doresc", a spus Constantinescu.
Autor: Camelia Sisea
sursa: www.ziare.com
Birou Avocatura - Avocat Moniana Iordachescu
