Intr-un mediu global definit prin incertitudini tot mai mari la adresa sigurantei averilor private uriase, peste 16 de mii de persoane fizice au plasamente la bancile din Romania care depasesc plafonul de garantare de 100.000 de euro, remarcandu-se o puternica scadere a numarului acestora pe perioada crizei.
Astfel, la sfarsitul anului 2012, numarul deponentilor la institutiile de credit participante la Fondul de garantare a depozitelor in sistemul bancar (FGDB) era de 15.758.247, in usoara crestere fata de anul precedent, cand au existat 15.648.229 de deponenti, potrivit datelor fondului.
Dintre acestia, deponentii garantati * persoane fizice erau in numar de 14.752.255, cea mai mare parte dintre ei avand depozite in cadrul plafonului de garantare, iar 16.482 fiind cu depozite mai mari de 100.000 de euro.
Valoarea totala a depozitelor peste plafon a fost de 16,2 miliarde de lei.
La finele anului 2011, numarul deponentilor garantati persoane fizice cu depozite mai mari de 100.000 de euro a fost de 14.975. Primul an al crizei, 2008, s-a incheiat cu 37.908 de deponenti din aceasta categorie, de trei ori mai putini comparativ cu anul anterior, cand numarul lor a fost de 119.623.
In ceea ce priveste persoanele juridice, numarul deponentilor garantati s-a ridicat la 941.797 anul trecut, dintre care 11.780 de deponenti cu plasamente peste plafonul de garantare, depozitele acestora avand o valoare cumulata de 22,3 miliarde de lei.
Numarul total al deponentilor se determina prin insumarea datelor consolidate raportate de fiecare institutie de credit astfel incat o persoana care are depozite la mai multe institutii de credit este luata in evidenta de mai multe ori, explica FGDB.
La 30 iunie 2012, depozitele garantate de Fond insumau 144,8 miliarde lei, reprezentand 45,7% din valoarea totala a depozitelor la institutiile de credit participante la Fond.
Institutiile de credit autorizate de Banca Nationala a Romaniei sunt obligate sa participe la FGDB prin contributii initiale si anuale, in schimbul carora FGDB garanteaza depozitele acestor banci in situatia in care au fost declarate indisponibile.
Masuri fara precedent urmeaza a fi aplicate in Cipru, unde clientii primelor doua banci din insula cu depozite neacoperite de garantia de pana la 100.000 de euro prevazuta la nivelul Uniunii Europene ar putea suporta pierderi de pana la 40%.
In acest context, economistul-sef al BNR, Valentin Lazea, le-a recomandat romanilor
sa-si sparga lichiditatile mari in mai multe depozite sub 100.000 de euro si sa plaseze diferenta la bursa sau in fonduri de pensii.
Replicarea solutiei pentru Cipru - critici si justificari
Motivatia invocata pentru justificarea actiunilor din Cipru a fost reducerea sectorului bancar supradimensionat al tarii, care reprezinta 800% din produsul intern brut. Cipru nu este, insa, singura tara aflata in aceasta situatie, existand deja speculatii cu privire la o posibila replicare a modelului in Malta si Luxemburg.
Raportat la produsul intern brut, sistemul bancar al Maltei este chiar mai mare, valoarea activelor celor mai importante banci situandu-se sub 300% din PIB, potrivit guvernatorului bancii centrale a tarii.
Ministrul de Finante al Maltei a participat la discutii alaturi de omologii sai germani si ciprioti. Dupa acest moment, a scris un articol intr-o publicatie malteza, invocand ajutor divin in cazul in care tara sa se va confrunta cu probleme similare.
In aceeasi situatie se afla si Luxemburg, cea mai bogata tara din UE, diferenta importanta fiind faptul ca bancile de aici nu sunt luxemburgheze, ci filiale ale gigantilor europeni si americani. Chiar si in acest caz, ministrul de Externe al tarii, Jean Asselborn, a avertizat Berlinul, extrem de vocal in sustinerea masurilor din Cipru, sa-si cantareasca cuvintele, subliniind ca nimeni nu s-a plans ca industria auto sau cea a armamentului din Germania sunt prea mari, a notat The Guardian.
Luxemburgul produce bunuri si servicii in valoare de mai putin de 44 de miliarde de euro, insa detine depozite de 227 de miliarde de euro, de peste cinci ori mai mare decat PIB-ul sau.
Jeroen Dijsselbloem, seful Eurogrupului, a apreciat ca relativul calm al pietelor din ultimele luni si absenta panicii din piata in urma deciziilor adoptate in Cipru, permite autoritatilor din zona euro o abordare mai agresiva in ceea ce priveste banii privati.
Ulterior, oficialul a revenit asupra declaratiei, precizand, in linie cu alte pozitii la nivel inalt, ca toate programele de bailout sunt ajustate individual, neexistand o practica a aplicarii de sabloane.
"Cipru este un caz specific cu provocari exceptionale care necesita masurile pe care le-am adoptat", a spus Dijsselbloem, citat de Financial Times
Dincolo de asigurari, in corelare cu actiunile derulate in vederea construirii unui sistem de supervizare in zona euro, se intrevede tot mai clar conturarea unei noi politici de "imblanzire" a serviciilor financiare si instituirea unui control riguros asupra bancilor.
In acelasi timp, miscarile recente au potentialul de a alimenta sperantele ca neincrederea generalizata la adresa bancilor va forta reorientarea banilor catre economia reala.
* Sunt garantate depozitele constituite in lei si valuta de rezidenti si nerezidenti la toate institutiile de credit, persoane juridice romane, autorizate potrivit legii, cu exceptia celor prevazute de lege (ex. depozite ale institutiilor financiare, ale asiguratorilor, ale autoritatilor publice centrale, locale si regionale, ale fondurilor de pensii, depozitele constituite de personal din conducerea bancii sau membri ai familiilor lor, depozitele nenominative etc.)
Autor: Camelia Sisea
sursa: www.ziare.com
Birou Avocatura - Avocat Moniana Iordachescu
