Birou Avocatura - Moniana Iordachescu

 
  • Increase font size
  • Default font size
  • Decrease font size
  • default color
  • green color
  • blue color

Presedintele Romaniei a sesizat Curtea Constitutionala ref. legea Curtii de Conturi

E-mail Print

Textul integral
Presedintia Romaniei

Presedintele Romaniei, Traian Basescu a trimis vineri, 10 octombrie a.c., presedintelui Curtii Constitutionale, prof. univ. dr. Ioan Vida, in conformitate cu prevederile art. 146 lit. a) din Constitutia Romaniei si ale art. 15 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, republicata, o sesizare de neconstitutionalitate a Legii pentru modificarea si completarea Legii nr. 94/1992 privind organizarea si functionarea Curtii de Conturi.

Domnului prof. univ. dr. Ioan Vida
Presedintele Curtii Constitutionale

In conformitate cu prevederile art. 146 lit. a) din Constitutia Romaniei si ale art. 15 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, republicata, formulez urmatoarea

SESIZARE DE NECONSTITUTIONALITATE
a Legii pentru modificarea si completarea Legii nr. 94/1992 privind organizarea si functionarea Curtii de Conturi

Motivele de neconstitutionalitate sunt urmatoarele:
1. Articolul 107 alineatul 4 din legea trimisa spre promulgare, referitor la dreptul persoanelor care au indeplinit functia de consilier de conturi pe durata unui mandat complet va beneficia, la data pensionarii, de pensie de serviciu, in cuantumul prevazut de lege pentru magistrati, este contrar dispozitiilor art. 16 alin. 1 din Constitutia Romaniei, republicata.

Desi Curtea de Conturi nu desfasoara activitate jurisdictionala, litigiile rezultate din activitatea acesteia fiind solutionate de catre instante judecatoresti specializate, toti consilierii de conturi vor beneficia de o pensie de serviciu in cuantumul prevazut de lege pentru magistrati.

Sub acest aspect, art. 107 alin. 4 contine prevederi contrare art. 16 alin. 1 din Constitutie, ce recunoaste egalitatea in fata legii, fara privilegii si fara discriminari. Actul normativ creeaza o discriminare pozitiva inacceptabila, prin aceea ca vor beneficia de pensie de serviciu, in cuantumul prevazut de lege pentru magistrati, consilierii de conturi care au indeplinit functia pe durata unui mandat complet, respectiv 6 ani, in timp ce magistratii beneficiaza de pensie de serviciu, daca au indeplinit functia timp de 25 de ani.

Astfel, aceste prevederi sunt discriminatorii chiar in raport de dispozitiile art. 82 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, republicata, care stabilesc conditiile de acordare a pensiei de serviciu, respectiv pot beneficia de pensie de serviciu in cuantumul prevazut de lege pentru magistrati si fostii judecatori si procurori financiari si consilierii de conturi de la sectia jurisdictionala care au exercitat aceste functii la Curtea de Conturi si au o vechime de cel putin 25 de ani in functia de judecator ori procuror, magistrat-asistent sau personal de specialitate juridica asimilat judecatorilor si procurorilor, precum si in functia de judecator ori procuror financiar sau consilier de conturi de la sectia jurisdictionala a Curtii de Conturi.

In mod constant, in jurisprudenta sa, Curtea a statuat ca discriminarea trebuie apreciata prin raportare la cetatenii care au acelasi statut profesional sau social. in consecinta, daca la situatii egale trebuie sa corespunda un tratament egal, la situatii diferite, tratamentul juridic nu poate fi decat diferit.

2. Articolul 12 alin. 2 din legea trimisa spre promulgare, referitor la organizarea activitatii Curtii de Conturi si valorificarea actelor de control, contine prevederi contrare dispozitiilor art. 73 alin. 3 lit. l) din Constitutie.

Potrivit legii fundamentale organizarea si functionarea Curtii de Conturi se reglementeaza prin lege organica. Or, prin articolul 12 alin. 2 din legea trimisa spre promulgare se permite Curtii de Conturi sa isi reglementeze, printr-un regulament adoptat de plenul Curtii, organizarea activitatii specifice precum si modalitatea de valorificare a actelor rezultate din aceste activitati. in felul acesta Plenul Curtii de Conturi se substituie Parlamentului, institutia dobandind atributii de legiferare.

3. Articolul 96 din legea trimisa spre promulgare, prin care se instituie in sarcina Curtii de Conturi obligatia de a cere celor in drept suspendarea din functie „a persoanelor acuzate de savarsirea de fapte cauzatoare de prejudicii importante sau a unor abateri grave cu caracter financiar, constatate in urma controalelor sau a auditurilor efectuate, pana la solutionarea definitiva a cauzelor in care sunt implicate” contine dispozitii contrare atat art. 23 alin. 11 din Constitutie, referitoare la prezumtia de nevinovatie ce opereaza pana la ramanerea definitiva a hotararii judecatoresti de condamnare, cat si art. 41 alin. 1 din Constitutie pentru ca restrictioneaza dreptul la munca.

Pentru situatia in care angajatorul a formulat plangere penala impotriva salariatului sau acesta a fost trimis in judecata pentru fapte penale incompatibile cu functia detinuta, art. 52 alin. 1 din Codul Muncii, permite suspendarea contractului individual de munca din initiativa angajatorului, pana la ramanerea definitiva a hotararii judecatoresti. in consecinta, doar angajatorul are prerogativa de a aprecia, in aceasta situatie, care sunt masurile ce se impun pentru protejarea activitatii economice.

Dispozitiile referitoare la competenta Curtii de Conturi de a cere suspendarea din functie a persoanelor acuzate in urma controalelor sau a auditurilor efectuate contravin principiului economiei de piata, recunoscut in art. 135 din Constitutie, intrucat intr-o economie de piata deciziile privind conducerea intreprinderilor apatin exclusiv administratiei acestora.

4. Articolul 129 din legea trimisa spre promulgare, referitor la stabilirea amenzii printr-un regulament aprobat de Plenul Curtii de Conturi, este contrar dispozitiilor art. 139 alin. 1 din Constitutie.

“Impozitele, taxele si orice alte venituri ale bugetului de stat si ale bugetului asigurarilor sociale de stat, se stabilesc, potrivit art. 139 alin. 1 din Constitutie, numai prin lege”. Avand in vedere ca, potrivit art. 129 alin. 2 din legea trimisa spre promulgare, sumele reprezentand amenzi civile se fac venit la bugetul de stat, amenda trebuie sa se stabileasca prin lege si nu printr-un regulament adoptat de catre entitatea care constata abaterile. Asa cum am invederat, acest regulament va fi aprobat de catre Plenul Curtii de Conturi.

In jurisprudenta sa, Curtea Constitutionala a statuat ca stabilirea sanctiunii trebuie sa fie in competenta autoritatii publice insarcinate cu organizarea executarii legii si nu a celei insarcinate cu aplicarea legii.

5. Articolul 105 alineatul 2 din legea trimisa spre promulgare, ce instituie conditiile de numire in functia de consilier de conturi, este contrar dispozitiilor art. 140 alin. 4 din Constitutie.

Daca leguitorul constituant ar fi dorit ca numirea consilierilor de conturi sa se faca in anumite conditii, ar fi procedat ca in cazul magistratilor sau al membrilor Curtii Constitutionale. Astfel, judecatorii si procurorii sunt numiti in functie in conditiile legii, deoarece chiar art. 125 alin. 2 din Constitutie face trimitere la legea organica, iar pentru membrii Curtii Constitutionale conditiile de numire sunt prevazute in art. 143 din Constitutie.

Restrangerea sferei studiilor absolvite, doar la cele economice sau juridice, excede textului constitutional, consilierii de conturi fiind numiti de catre Parlament, in urma negocierii dintre partidele politice.

In art. 107 alin.1, in forma legii trimisa spre promulgare, se recunoaste membrilor Curtii de Conturi statutul de „demnitari de stat” tocmai din cauza numirii pe criterii politice. Sintagma „demnitar de stat” nu isi gaseste corespondentul in legislatia actuala, articolul 16 alin. 3 din Constitutie referindu-se la functii si demnitati publice.

Domnule Presedinte al Curtii Constitutionale,
Distinsi membri ai Plenului Curtii Constitutionale,

In considerarea argumentelor expuse mai sus va solicit sa admiteti sesizarea de neconstitutionaliate si sa constatati ca prevederile Legii pentru modificarea si completarea Legii nr. 94/1992 privind organizarea si functionarea Curtii de Conturi, republicata, sunt neconstitutionale, fiind contrare dispozitiilor art. 16 (1), art. 23 (11), art. 41 (1), art. 73 (3) lit. l), art.135 (1), art. 139 (1) si art. 140 (4) din Constitutia Romaniei, republicata.

PRESEDINTELE ROMANIEI
Traian Basescu


sursa: www.juridice.ro


Birou Avocatura - Avocat Moniana Iordachescu

 

Chestionar

Cum ati ajuns pe acest site?
 

Advertising